GEYC este una dintre cele 54 de organizații care și-au exprimat adeziunea la Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România.
Delegația GEYC prezentă la masa rotundă, organizată la București în marja
Summitului European al Patrimoniului Cultural din 6-8 octombrie, a fost
formată din cinci elevi ai Liceului Tehnologic Lazăr Edeleanu din Năvodari,
coordonați de dna prof. Alina Oprean, și însoțiți și de colega noastră, Diana
Ioniță. Am adus în discuție necesitatea creșterii conștientizării în rândul
tinerilor și sprijinirea acestora în achiziționarea de competențe relevante
pentru promovare și protejarea patrimoniului natural și cultural, dar și
utilizarea instrumentelor digitale în acest sens.
În perioada 1-8 septembrie 2024, GEYC acoordonat și găzduit la Bran,
schimbul de tineri
DigiEcho Heritage: Digital storytelling connecting to cultural and
natural heritage, aducând împreună 40 de tineri din 6 țări. Activitatea a fost și prima
din cele organizate în cadrul acreditării Erasmus+ 2024.
COMUNICAT DE PRESĂ
Organizațiile neguvernamentale și profesioniștii implicați în conservarea
patrimoniului cultural vor ca statul român să-și schimbe radical modul de
elaborare și implementare a politicilor publice în acest domeniu.
Concluzia a reieșit din discuțiile care au avut loc sâmbătă, 5 octombrie 2024,
când acești actori s-au reunit în premieră la București, într-o masă rotundă,
în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural din 6-8 octombrie,
pentru a discuta experiențele avute în proiectele lor și pentru a agrea
prioritățile comune de acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural din
România.
În cadrul consultării au fost conturate cel puțin cinci acțiuni imediate care
să ghideze modul în care autoritățile române ar trebui să-și schimbe
abordarea, pentru a asigura cu adevărat protejarea și conservarea
patrimoniului cultural din România:
a) adoptarea și implementarea standardelor de calitate de la nivel european
pentru toate intervențiile în domeniul patrimoniului, fie că e vorba de
investiții publice sau private;
b) includerea obligatorie a unor evaluări de impact asupra mediului în cazul
demolării unor clădiri istorice;
c) crearea de grupuri de lucru interdisciplinare pentru a revizui și actualiza
reglementările cu privire la riscul seismic al clădirilor istorice;
d) inițierea de proiecte pilot pentru regenerările urbane de succes a unor
situri de patrimoniu, pentru a fi scalate la nivel național;
e) înființarea de școli profesionale pentru specialiștii în construcții de
patrimoniu, în colaborare cu actori internaționali recunoscuți.
Solicitările și principiile prioritare de acțiune vor fi incluse într-un
Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România, care va fi
prezentat în forma sa finală la Agora politicilor publice, care se va
desfășura în cadrul Summitului European pentru Patrimoniu Cultural, marți 8
octombrie. Participanții la masa rotundă de azi au agreat ca până luni seara
să continue să facă propuneri pe conținutul Manifestului, iar apoi să-l
semneze. Este pentru prima oară când societatea civilă implicată în protejarea
patrimoniului, mediul universitar și specialiști în domeniu se unesc pentru a
lua o poziție comună cu privire la politicile publice pe care România ar
trebui să le adopte.
“Un punct cheie în discuția de azi a fost că este vital ca statul român să-și
modernizeze abordarea față de patrimoniul cultural, ca să reușim să salvăm și
să valorificăm în interesul public moștenirea istoriei noastre comune.
Participanții au punctat problemele și frânele care vin din faptul că
politicile publice ale României nu răspund nevoilor de pe teren. Iar asta duce
la distrugerea patrimoniului, împiedică sau înrăutățește intervențiile de
salvare și conservare a patrimoniului cultural. Pornind de la o viziune comună
și de la experiența participanților, vom include în Manifestul pentru
protejarea patrimoniului cultural din România recomandări prioritare pentru
autoritățile române, iar apoi vom începe să le promovăm, la nivel național,
local și european. Pentru că solicităm statului român transparență și
participare publică în elaborarea politicilor publice, dorim să oferim un
exemplu de transparență și colaborare în acest sens. Manifestul este elaborat
pe baza unei consultări la care au fost invitate să participe peste 70 de
organizații, reprezentând mediul asociativ, organizații profesionale,
furnizori de educație formală și informală și instituții publice. Procesul
consultativ se va încheia luni seara”, – Ștefan Bâlici, președintele Ordinului
Arhitecților din România.
“Masa rotundă a organizațiilor de patrimoniu din țară arată că societatea
civilă a trecut de la acțiuni punctuale, „salvări” de ultim moment, „stare de
război” pentru a proteja și conserva, la o coagularea a forțelor, la a
construi pe termen lung și a colabora interdisciplinar. Apelul pe care îl
lansează către autorități este acela de acțiuni simple imediate care pot pune
bazele unor reforme de profunzime ale sistemului. Experiența de peste 20 de
ani de proiecte și implicare a celor prezenți arată că protecția patrimoniului
este o acțiune de anduranță și că unește forțe, comunități, prietenii de
durată. Manifestul discutat arată o voce comună și este un apel către noile
administrații să includă patrimoniul între priorități, ca un factor
fundamental social, economic, cultural, identitar.
Un număr de 38 de organizații specializate în protejarea patrimoniului s-au
înscris la eveniment, la care au mai participat și reprezentanți ai
organizațiilor profesionale din domeniu, ai unor instituții publice,
universități și organizații neguvernamentale care sunt interesate de subiect.
În total peste 70 de organizații și instituții au luat parte la eveniment.
Participanții doresc să continue acest proces de coordonare a actorilor în
domeniu ”, – Raluca Munteanu, Director de Programe Fundaţia Pro Patrimonio
Bucureștiul a devenit capitala europeană a patrimoniului european cu ocazia
Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de rețeaua Europa
Nostra, cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii și al
Primăriei Generale a Capitalei și sub patronajul Președintelui României. Cei
mai buni profesioniștii din domeniu de la nivel european au discutat
prioritățile de politici publice la nivelul UE pentru perioada următoare și au
celebrat cele mai bune proiecte de conservare a patrimoniului construit, care
au câștigat competiția pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile
Europa Nostra. Printre cele mai bune 26 proiecte de conservare a patrimoniului
premiate în acest an se află și două din România (Biserica Săsească din Alma
Vii și Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca).
Europa Nostra este vocea europeană a societății civile care se angajează să
protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație
pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea
largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, acoperind
peste 40 de țări. Este cea mai mare și cea mai reprezentativă rețea de
patrimoniu din Europa, menținând relații strânse cu Uniunea Europeană,
Consiliul Europei, UNESCO și alte organisme internaționale. Fondată în 1963,
Europa Nostra și-a sărbătorit anul trecut cea de-a 60-a aniversare.
Europa Nostra militează pentru salvarea monumentelor, siturilor și peisajelor
europene aflate în pericol de dispariție, în special prin intermediul
Programului 7 Most Endangered. Rețeaua celebrează și diseminează excelența
prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa
Nostra. Europa Nostra contribuie, în mod activ, la definirea și punerea în
aplicare a strategiilor și politicilor europene legate de patrimoniu printr-un
dialog participativ cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței
Europene a Patrimoniului.
Europa Nostra conduce consorțiul european selectat de Comisia Europeană pentru
a gestiona proiectul pilot European Heritage Hub (2023-2025). Este, de
asemenea, partener oficial al inițiativei Noul Bauhaus European, dezvoltată de
Comisia Europeană și este unul dintre principalii membri și susținători
europeni ai Rețelei Patrimoniului Climatic.