În perioada 24-26 septembrie 2024 a avut loc Simpozionul „Tineri, democrație și acțiune pentru schimbările climatice” la Strasbourg unde peste o sută de tineri care au ales să își dedice timpul pentru activism climatic și civic și să creeze împreună noi perspective de dezvoltare a Europei de la nivel internațional, la nivel local în comunitățile de proveniență. S-au abordat subiecte de la psihologie la legislație și fiecare persoană a putut aduce o parte din specializarea în procesul de înaintare de rezoluții.
Simpozionul a fost găzduit de Centrul de Tineret European din Strasbourg care se află în epicentrul decizional al Europei. Prin acest eveniment, instituțiile europene au realizat un context itercultural pentru ca tineri să se întâlnească și să dezbată teme cruciale pentru viitorul statelor membre. Diplomați, activiști, lucrători de tineret și tineri voluntari, am fost adunați în același context timp de trei zile și au colaborat pentru a forma o viziune care să poarte mai departe dezvoltarea din spațiul european în privința justiției climatice. De data aceasta tinerii au fost elementul central al întregii dezbateri.

Speakerii au fost atât activiști pe subiecte de mediu și justiție climatică, dar și policy-makers care au avut discursuri pe subiecte de interes general. Aceștia au menționat că democrația poate parcurge perioade mai volatile și că este fundamental ca tinerii să depășească instabilitățile iminente produse de extremism. S-a abordat subiecte despre cât de fundamentală este lupta pentru drepturi și libertăți pentru a ne reorienta către o direcție mai pozitivă. Toți acești diplomați și oameni politici au subliniat importanța opiniilor și propunerilor, reafirmând că este esențial ca viziunile tinerilor să fie auzite și să se militeze pentru crezul tinerilor în dezvoltarea societății.
În cadrul Simpozionului, din partea GEYC a participat Eva Dumitru, voluntară în cadrul misiunii “A sustainable life” din proiectul European Solidarity Corps numărul 2022-1-RO01-ESC51-VTJ-000080597. Aceasta a fost experiența ei:
„Am participat la Simpozionul despre tineri, democrație și acțiune climatică la sfârșitul lui septembrie, un loc în care visurile mele au devenit realitate. Experiența aceasta a avut o însemnătate bogată pentru mine și cred că este o poveste din care cu toții avem ceva de câștigat. Deși a fost o experiență comună pentru foarte multe persoane de-a lungul vremii să se simtă subminați din cauza vârstei, la simpozion faptul că eram cu toții tineri a devenit ca un motiv de sărbătorire. Acum noutatea viziunii noastre pe care voiam să o lansăm decidenților era tocmai calitatea esențială pe care evenimentul a căutat-o. Chiar și tinerii, fie ei lipsiți de grandoare carierei, pot aduce transformarea mult căutată în societate tocmai prin vigoarea, prospețimea și creativitatea liberă a perspectivei lor. Cred că aceste valori au fost foarte clar manifestate de instituțiile europene atunci când au ales să pună în prim-plan tinerii. Pentru mine acesta este un motiv în plus ca și în țară să se pună mai mult accentul pe consultarea tinerilor în procesul decizional, cât și pe implementarea unor consilii de tineret la nivel local/ județean. Pe lângă lecția valorii tinerilor în procesul consultativ al instituțiilor, simpozionul mi-a mai conturat imaginea puterii pe care tinerii o au atunci când se unesc pentru o cauză. Am întâlnit persoane cu inițiative minunate, fiecare având proiecte foarte frumoase în țara lor. În Portugalia activitățile tinerilor pentru educația pe criza climatică și proiecte de împădurire mi-au atras atenția. Din Finlanda am întâlnit mulți cercetători pe tematica experienței psihologice a schimbărilor climatice. Participanții din fiecare țară voiau să aibă un impact pozitiv în comunitățile lor și să reamintească publicului larg importanța activismului climatic.”

„Pe lângă activitatea profesională sau de voluntariat cred că acest eveniment a adunat o vastă varietate de persoane care aveau în comun pasiunea pentru cauza protecției mediului și a implicării civice încât fiecare participant în parte avea o poveste foarte frumoasă în spate și de la oricine se putea învăța câte ceva. Pentru mine oamenii de acolo au fost o oază de speranță și motivație, iar cu cei cu care am reușit să mă apropii aș spune că au lăsat o amprentă specială în parcursul meu datorită inspirației pe care mi-au transmis-o. În general, în societatea românească se propagă ideea că tinerii sunt o generație scăpată de sub control care risipesc ce e mai bun. Trăind într-un mediu care împărtășește o asemenea mentalitate, atunci când mă aflam la simpozionul de tineret tot ce vedeam în jurul meu părea a fi o revelație magică. De fapt așa ar putea arăta realitatea, și aici în România. Prețul ca lucrurile să stea astfel ar fi să se investească sistemic în educația formală și non-formală a copiilor și tinerilor, lucrul fezabil cu puțin efort. Numai când statul vede potențialul tinerilor și alege să îl valorifice, abia atunci tânăra generație poate deveni o resursă și nu o povară. Din partea invitaților care au avut discursuri am auzit opinii complexe care au aprofundat mult subiectul justiției climatice. Am auzit pentru prima dată conceptul de ecobordering care face referire la un trend politic negativ de extremă dreaptă prin care se afirmă în mod injust că imigranții ar reprezenta un pericol suplimentar pentru mediu din pricina faptului că își pierd grija și respectul față de mediul înconjurător neaparținând de țara în care merg. Acesta este un mod de a utiliza problema climatică într-un mod negativ și discriminatoriu pentru comunitățile vulnerabile. Am mai descoperit și termenul de isolastalgie care face referire la dragul și dorul pentru un viitor fericit care să nu sufere din pricina crizei climatice iminente.”
„Un alt aspect fascinant al simpozionului a fost lucrul pe comitete. Eu am fost în grupul de lucru pe Sănătatea mintală a tinerilor în timpul crizei climatice. În prima zi am avut un curs organizat de Panu Pihkala, psiholog expert pe emoțiile climatice, care a aprofundat stadiul cunoștințelor actuale despre impactul psihologic al schimbărilor climatice asupra populației. De asemenea, el ne-a oferit mai multe resurse științifice despre cum am putea depăși și gestiona emoțiile dificile în timpul incertitudinii a umanității. În a doua zi de workshop am avut activități practice care să ne reconecteze cu propriul corp și cu sursa emoțiilor. La aceste activități am avut în completare o prezentare teoretică despre mecanismele emoțiilor ținută de Juni Sinkkonen. În ultima zi am lucrat alături de facilitatoare, Esther Vallado și am adunat concluziile și rezoluțiile pe care să le transmitem mai departe tuturor participanților și restului echipei.”
„Fiecare discuție purtată la Strasbourg mi-a arătat că merită să creez în continuare proiecte și programe care să se ocupe de activismul civic. Cum am văzut cât de implicați au fost ceilalți participanți și succesul la care au ajuns, mi-am dat seama că și eu pot la fel de bine să mișc lucrurile în comunitatea mea. Cu toții împărțim aceeași planetă și suntem în egală măsură interesați de bunăstarea sa pe termen lung. Justiția climatică reflectă tranziția către o luptă sănătoasă care fixează obiective clare care să stabilizeze oamenii după tot timpul acesta în care au resimțit aprig efectele crizei. Este crucială speranța și pragmatismul pentru a regândi obiectivele de dezvoltare durabilă într-un mod eficient de implementat în societate. Există specialiști în domeniu, există și oameni care sunt dispuși să treacă la acțiune, există și politicieni care fac legile după cum cer tinerii. Acum nu ne rămâne decât să ne unim forțele și să avem vie în noi dorința de transformare. Simpozionul mi-a înfățișat o latură foarte frumoasă a societății în care trăiesc și încurajez pe toată lumea să aibă o astfel de experiență deoarece este formatoare, cel puțin așa a fost în cazul meu.”

🌏 SustainableNGOs își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice și provocările de mediu, în conformitate cu documentele strategice europene și globale din sectorul de tineret, să promoveze tranziția ecologică în acest sector și să îmbunătățească competențele verzi ale tinerilor, lucrătorilor de tineret și liderilor. Finanțat de: Erasmus+ KA220.