În perioada 1 - 11 octombrie 2019 a avut loc cursul de formare Erasmus+ „ Act ForWords”, bazat pe tema luptei împotriva discriminării prin metode inovatoare (teatru forum). Proiectul a avut loc în Bedeille, Franța, și a avut participanți din următoarele țări: Estonia, Belgia, Cipru, Grecia, Macedonia și România.
Adela, Anca, Maria și Nicoleta au fost participantele din partea României. Mai jos puteți citi experiența lor, fiecare descriind activitatea de suflet din cadrul traingului.
Adela
„O seară friguroasă, totuşi plină de emoții. Întreaga săptămână am pregătit aceste spectacole. Patru scene de teatru forum prezentate în fața unor francezi originari. Aşa a fost săptămâna mea în Franța, în acest proiect. De când am ajuns şi până în ziua spectacolului, am purtat discuții despre discriminare şi soluționarea acestor probleme, apoi despre istoria teatrului forum şi am făcut exerciții practice, de schimbare a imaginii, pe baza acestor date. Apoi a început interesantul: am îmbinat cele două concepte şi construit piese de teatru. Seara prezentării a sosit, şi nu cred că emoțiile mele fuseseră la fel de mari şi înainte. A trebuit sa jucăm acelaşi rol de nenumărate ori, dar reprezentând viziunea spectatorilor, lăsându-ne manevrați de imaginația lor. A fost intens. A fost amuzant. Ne-am pierdut în ideile oamenilor, şi spre mirarea noastră, aceştia au fost chiar receptivi şi şi-au dorit să participe, chiar dacă aveau vârste înaintate şi nu înțelegeau limba. A fost o experiență nouă, care, personal, m-a făcur să sesizez diferențele culturale între ei şi noi, la diferite vârste.”
Anca
Maria
„Pentru mine, toată
această experiență a fost precum un dar. Fiind primul meu proiect, nu știam la
ce să mă aștept, îmi era puțin teamă, dar cum am ajuns acolo și am văzut locul,
oamenii și ceea ce o să facem, entuziasmul a luat locul fricii. Din momentul
acela mi-am propus să mă bucur cât pot de mult de toate zilele care aveau să
vină. Împreună cu alți participanți, a trebuit să ne gândim la o situație
simplă din viața de zi cu zi, să facem o analogie, având ca temă discriminarea,
iar mai apoi să construim un momențel pe care să-l prezentăm în piață în fața
oamenilor. După multe dezbateri, am ales discriminarea în familie dintre două
surori. Pornind de la acea situație, am început să ne jucăm, să descoperim
relațiile dintre personaje (eu am fost unul dintre cei doi copii, cel oprimat).
Ne-am construit chiar și un mic decor. Încetul cu încetul, totul prindea
culoare. Abia așteptam să vină ziua cea mare! Tehnica de teatru pe care am
învățat-o, forum theater, presupune implicarea publicului (a spectatorilor) în
jocul actorilor. Au un rol foarte important, trebuie să identifice problema din
situația prezentată și să caute soluții. După ce își prezintă ideile,
spectatorul este invitat pe scenă să înlocuiască un anumit actor, ales de el,
pentru a putea rezolva problema. Am ajuns în piață, am instalat decorul și am
făcut un joculeț prin care să atragem sătenii. Scaunele erau ocupate de oameni
în vârstă. Mă gândeam dacă o să interacționeze cineva cu noi, dacă or să
înțeleagă ce am vrut să transmitem... Îmi puneam o sută de întrebări. Spre
uimirea și bucuria mea, totul a fost perfect! Îmi făcusem griji degeaba. Chiar
dacă nu vorbeam aceeași limbă, mesajul a ajuns, iar ei au fost atât de deschiși
și de primitori! Mă uitam în jurul meu și simțeam cum îmi cresc flori în
creștetul capului (m-am gândit că așa se simte atunci când ești fericit cu
adevărat). Îmi venea să-i îmbrățișez pe toți cei care se aflau acolo și să le
mulțumesc. Acest sentiment l-am avut pe tot parcursul proiectului.”
Nicoleta
„Activitatea
care mi-a plăcut cel mai mult a constat într-o vizită la școala dintr-un sat
apropiat celui în care am fost cazați. În jur de 20 de suflete, cu vârsta de
8-9 ani, ne-au așteptat pentru a avea parte de aproximativ 2 ore „altfel” la
școală. Noi, participanții la proiect, ne-am organizat foarte bine și ne-am
pregătit pentru a petrece un timp cât mai frumos cu cei mici. Am jucat două
scene scurte de teatru care prezentau o problemă referitoare la discriminare,
dar și jocuri interactive. Temele abordate au fost simple, dar actuale, pentru
a le oferi copiilor exemple cât mai ancorate în realitatea lor: comportament
neadecvat față de Victor din partea a trei prieteni, deoarece Victor purta un
ghiozdan roz la școală (stereotip de gen) și refuzarea colegilor de a-i pasa
mingea Mariei, deoarece este în scaun cu rotile. Fiecare dintre cele două scene
s-a încheiat cu o imagine statică (frozen image), urmând ca cei mici să discute
despre ceea ce au văzut și să găsească alternative ale imaginii noastre astfel
încât să îmbunătățească situația.
Copii
au fost atât de energici și activi încât ne-au transmis și nouă starea lor de
bine. Am plecat de la școală zâmbitori și fericiți pentru că am avut ocazia că
participăm la o astfel de activitate.”