’’Zakopane, sosim! ’’, acesta a fost gândul nostru în dimineața zilei de 31.05.2017. Ca să fim pe deplin sinceri, mai întâi a fost ’’Varșovia, bine te-am găsit!’’, ’’Cracovia, ești foarte frumoasă!’’, pentru ca între 2-10 iunie să poposim în Zakopane, la poalele munților Tatra, alături de alți 30 de participant din alte 6 țări ale Uniunii Europene, pentru a dezbate situația imigranților și a refugiaților în Europa astăzi, cât și problema radicalizării.
După cum ziceam, am poposit mai întâi o zi, pe 31 mai, în Varșovia unde am descoperit un oraș nici vest-european, nici total est-european, undeva la mijloc, dar interesant și unde sunt vreo 3 restaurante unde se mănâncă bine mâncăruri tradițional-poloneze. Pe 1 și 2 iunie ne-am bucurat de frumusețea Cracoviei, un oraș unde arta, mâncarea bună, politețea oamenilor și trăsurile cu caii ca din filmele de epocă trăiesc într-o armonie perfectă
Pe 2 iunie, după un drum de 2 ore, am ajuns într-un final la Villa Jozef din Zakopane, ’casa’’ noastră şi a celorlalți participanți la proiect. Printre participanţi s-au regăsit şi persoane din Letonia, Germania, Republica Moldova, Franţa, fiecare aducându-şi contribuţia interculturală prezentând situaţia refugiaţilor din aceste ţări.
Scopurile acestui proiect au fost utilizarea de mijloace artistice şi a educaţiei non-formale ( muzică, fotografie, scenografie, editare video) în vederea evidenţierii problemelor legate de imigranţi, refugiaţi şi radicalizarea în Europa zilelor noastre, cât şi soluţiile pe care le putem găsi faţă de aceste situaţii.
Din punctul nostru de vedere , a fost un echilibru perfect între dezbaterile axate pe teorie şi activităţile propriu-zise, energizerele au fost amuzante şi de efect, iar gradul de implicare al tuturor participanţilor a fost unul ridicat. Una dintre cele mai interesante activităţi, după noi, a fost momentul când am fost împărţiţi pe echipe, fiecare echipă urmând să meargă în oraşul Zakopane pentru a intervieva 4 persoane în legătură cu situaţia refugiaţilor din Polonia. Activitatea a fost una interactivă şi pe alocuri dificilă, deoarece persoanele intervievate au trebuit totodată filmate, pentru a putea dezbate filmările ulterior.
Ca în mai toate proiectele de acest gen, au existat şi seri interculturale, cea a Estoniei şi a României fiind prima. Dincolo de prezentarea ţării, quiz-ul despre România, cu premii la final şi dansul în horă a celor 7 ţări, ne mândrim că am avut una dintre cele mai frumos aranjate mese din proiect şi că suntem sigurii care am îmbrăcat portul popular al ţării de origine.
Poate una dintre cele mai frumoase amintiri din cadrul acestui proiect a fost excursia de o zi la Morskie Oko, un lac la poalele munţilor Tatra. În ciuda drumului de 4 ore dus-întors, peisajul este unul superb şi dacă ajungeţi cumva în acea parte a Poloniei, este de neratat!
Ultima activitate cerută în acest youth-exchange a fost una în care creativitatea şi munca în echipă au fost elemente-cheie. Fiecare echipă a trebuit să facă un video în care să ilustreze probleme ale refugiaţilor, tema, cât şi mijloacele de realizare a video-ului, fiind la alegerea echipei, iar în ultima seară am vizionat roadele muncii noastre.
În ceea ce priveşte interacţiunea cu ceilalţi participanţi, am dat peste oameni deschişi, prietenoşi, lucru care a condus la legarea unor prietenii ce continuă şi dincolo de ’’momentul Zakopane’’.
Pe 10 iunie, după aproape 9 zile în care am descoperit Polonia şi multe alte colţuri ale Europei, cu frumuseţile şi problemele ei, ne-am întors acasă, mai plini de amintiri, de dorinţa de a le spune şi altora ceea ce am aflat despre problema refugiaţilor şi a radicalizării în acest proiect, cât şi mai dornici de a ne întâlni noii prieteni în călătorii viitoare.
Mulţumim GEYC pentru oportunitate şi…alegeţi Zakopane şi Opus Humanum, ori de câte ori veţi avea şansa!