.png)
Vrei să afli cum arată un schimb de tineret, ce impact poate avea asupra ta și ce cunoștințe poți să dobândești?
Acest articol prezintă experiența Dianei Roșca și Laurei Ivan, Ambasadoare Sete de Soluții și participante în proiectul Erasmus+ Youth for Water and Climate, desfășurat în parteneriat cu Secretariatul Internațional pentru Apă (ISW/SIE-SEE). Prin acest articol, vei descoperi cum se îmbină dimensiunea tehnică a managementului apei cu înțelegerea procesului decizional la nivel local și european, care sunt provocările legate de cooperarea transfrontalieră și de schimbările climatice și, mai ales, cum tinerii pot contribui activ la construirea unui viitor sustenabil.
Citește povestea Dianei și Laurei mai jos:
În cadrul proiectului Erasmus+ Youth for Water and Climate, desfășurat între 30 august și 9 septembrie, în parteneriat cu ISW / SIE-SEE, am avut ocazia unei experiențe intense care a îmbinat observarea tehnică a managementului apei cu înțelegerea procesului decizional local și european.
Fluviul Rin reprezintă una dintre cele mai importante căi navigabile din Europa, traversând mai multe țări și regiuni. Gestionarea sa necesită o cooperare transfrontalieră intensă între Germania, Franța, Elveția și Olanda. Rinul nu este doar o sursă de apă, ci și o arteră comercială vitală, o sursă de energie hidroelectrică și un ecosistem care necesită protecție. Autoritățile locale din Alsacia ne-au explicat cum deciziile administrative trebuie să echilibreze interesele economice, de mediu și sociale ale tuturor părților implicate.
- Vizita la o stație de tratare a apei ne-a oferit o perspectivă clară asupra etapelor de epurare, de la colectare şi pretratare, la procese biologice şi dezinfectare și ne-a ajutat să înțeleg importanța tehnicii și a managementului pentru sănătatea publică.
- Excursia la barajul din Colmar și programul dedicat managementului transfrontalier al bazinului superior al Rinului au ilustrat cum cooperarea între regiuni și state asigură administrarea durabilă a resurselor comune.
- Am participat la sesiuni organizate de Collectivité européenne d’Alsace, am urmărit prezentarea Rhine River Symposium și am vizitat Lac de la Lauch, unde am văzut pe teren infrastructuri de gestionare a apelor și soluții practice de protecție a bazinelor hidrografice.
Barajele nu mai au astăzi aceleași funcții ca acum un secol. Evoluția industriei, schimbările climatice și nevoia tot mai mare de apă potabilă le-au transformat rolul. Autoritățile locale ne-au prezentat provocărilor actuale: reabilitarea unui baraj construit acum peste 100 de ani presupune nu doar lucrări tehnice complexe, ci și măsuri pentru protejarea biodiversității (inclusiv construirea unui mediu potrivit speciilor de plante/animale care trăiesc doar în zona respectivă), reducerea riscului de inundații și asigurarea unei rezerve stabile de apă pentru comunități, chiar și în caz de secetă. În plus, proiectarea trebuie să țină cont de impactul schimbărilor climatice și de modul în care acestea ar putea remodela regiunea în următorii 70–100 de ani.
De asemenea, am vizitat sediul CCNR (Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin) creată în 1815 după Congresul de la Viena, este cea mai veche organizație internațională încă activă și un exemplu de cooperare diplomatică european. Am învățat despre reglementările sale, ceea ce asigură nu doar libertatea și siguranța navigației pe Rin, ci și echilibrul dintre dezvoltarea transportului fluvial și protejarea biodiversității, consolidând rolul său strategic în gestionarea durabilă a uneia dintre cele mai importante căi navigabile ale Europei. Acest model de cooperare internațională reprezintă un exemplu valoros de diplomație a apei care ar putea fi aplicat și în alte regiuni cu resurse hidrice comune.
Partea legislativă a experienței a culminat cu o vizită la Parlamentul European din Strasbourg și cu un joc de roluri în care am intrat, pentru câteva ore, în pielea unui Membru al Parlamentului European. În cadrul jocului, distribuiți în grupuri politice fictive și comisii, am negociat propuneri privind accesul la apă în contextul schimbărilor climatice și implicațiile inovațiilor tehnologice. Jocul de roluri mi-a demonstrat concret cum se formează legislația europeană: consultare cu părțile interesate, formarea de alianțe, negocieri interinstituționale și comunicare publică.
Această combinație între teren și politică ne-a învățat un lucru esențial: soluțiile pentru apă cer dialog între știință, tehnologie și politică. Ce am învățat aici se poate aplica direct acasă: informare tehnică pentru comunitate, susținerea cooperării locale și regionale, și implicarea în procese de advocacy bazate pe date concrete. Recomand tinerilor să profite de astfel de experiențe, ele transformă cunoștințele în instrumente de schimbare și dovedesc că acțiunile informate la nivel local pot hrăni politici durabile la scară largă.
Articol redactat de către Diana Roșca și Laura Ivan, Ambasadoare STSL din cadrul European Fellowship on Sustainable Development