.png)
Valurile de căldură reprezintă una dintre cele mai periculoase manifestări ale crizei climatice, iar orașele sunt mult mai expuse decât zonele rurale. Bucureștiul nu face excepție. Dimpotrivă, este un exemplu evident despre cum urbanizarea necontrolată, traficul intens, reducerea spațiilor verzi și lipsa coordonării între autoritățile locale accentuează efectele schimbărilor climatice, și, implicit temperaturile caniculare.
Insula de căldură urbană este un fenomen prin care suprafețele construite (asfalt, beton, acoperișuri) absorb și rețin căldura, în timp ce limitează evapotranspirația. Aerul devine mai uscat, iar circulația naturală este blocată de clădirile dense și poluarea excesivă. Rezultatul îl observăm chiar pe pielea noastră: temperaturi semnificativ mai mari decât în ruralul din proximitatea capitalei.
În iulie, media temperaturii aerului în București este de 22,5°C, iar în zonele centrale, temperatura la suprafață poate ajunge la 35°C. Parcurile și zonele acvatice, în schimb, mențin temperaturi cuprinse între 25–28°C . Aceasta constituie încă o dovadă clară, dacă mai avem nevoie de una, a rolului esențial pe care îl joacă spațiile verzi și construirea chibzuită asupra
Monitorizarea temperaturii la nivelul Municipiului București se face prin 3 stații meteo oficiale (Băneasa, Filaret și Afumați), completate de 6 senzori suplimentari și date satelitare. Există și rețele private, încă slab valorificate, după cum apreciază autorii studiului. Din 2023, 50 de senzori monitorizează și calitatea aerului, un pas important, dar insuficient fără acțiuni concrete de reducere a poluării (datorat mult traficului, dar și prestării altor activități de factură economică).
În ceea ce privește impactul social, cei mai vulnerabili sunt și cei mai afectați: muncitorii necalificați, livratorii, refugiații, oamenii fără adăpost. Ei lucrează sau trăiesc în aer liber, fără acces la adăposturi răcoroase, încăperi ventilate sau protecție împotriva afecțiunilor asociate cu temperaturile extreme. Să nu mai vorbim de lipsa facilităților prin care aceștia își pot asigura igiena personală. De aceea, politicile climatice trebuie să includă, mai mult decât niște recomandări opționale, o altă dimensiune socială, mai incluzivă și mai apropiată de realitatea dureroasă a cetățenilor „invizibili” din primării și ministere.
Bucureștiul are una dintre cele mai ridicate mortalități din Europa Centrală și de Est, fiind a treia capitală europeană afectată de caniculă, după Istanbul și Atena. În anul 2024, a fost considerat de către compania TomTom drept al patrulea cel mai congestionat de către autovehicule oraș din lume. Studiile arată că valurile de căldură generează cele mai multe decese cauzate de vreme în marile orașe ale lumii.
Situația este agravată de organizarea administrativă pe sectoare, care pare că îngreunează implementarea unor măsuri uniforme și eficiente pentru toate sectoarele. Fiecare sector dezvoltă măsuri proprii, în lipsa unei strategii coerente la nivel municipal. Lipsa unei viziuni unificate contribuie la vulnerabilitatea generală a orașului.
Scenariile climatice arată că valurile de căldură vor deveni mai frecvente și mai intense. În acest sens, modelele RCP (Representative Concentration Pathways), incluzând RCP 4.5 (scenariu moderat) și RCP 8.5 (scenariu pesimist) prevăd o creștere certă a temperaturii până în 2100. În cel mai sumbru scenariu, Bucureștiul ar putea înregistra în medie 54 de zile tropicale și 46 de nopți tropicale anual, iar temperatura maximă medie ar putea depăși 32°C.
Singura cale de a reduce impactul este acțiunea imediată și coordonată, atât la nivel local, cât și european: regenerarea spațiilor verzi, reducerea emisiilor, protejarea po]pulației vulnerabile și restructurarea administrativă. Adaptarea orașului la noile realități climatice nu mai este opțională, ci o urgență de sănătate publică și o datorie față de viitor ce trebuie plătită atât de sectorul public, cât și de sectorul privat- un actor mai puțin implicat în eforturi.
 |
| Evenimentul de lansare și dezbatere a rezultatelor studiului „Bucureștiul sub caniculă. Impactul crizei climatice asupra populației urbane, în special asupra persoanelor vulnerabile”, 29 iulie 2025 la Seneca Anticafe |
Autor: Diana Roșca, contribuitor: Luana Copaci, Ambasadoare STSL din cadrul European Fellowship of Sustainable Development
Articol redactat în baza studiului Bucureștiul sub caniculă. Impactul crizei climatice asupra populației urbane, în special asupra persoanelor vulnerabile”, realizat de Irina Zamfirescu, Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu.