Cu ocazia aniversării a 9 ani de la deschiderea Comunității GEYC, vă prezentăm poveștile unor membri ai Comunității care ne inspiră și care, sperăm, vă vor inspira și pe voi.
Astăzi avem plăcerea să vi-l prezentăm pe Alin - inițiator și pasionat de antrenamente. Mai multe vă lăsăm pe voi să descoperiți, mai jos.
Ce te pasionează?
Îmi plac mai multe lucruri, nu cred că sunt pasionat de ceva anume, dar am avut timp să-mi formez o obsesie.
Îmi plac antrenamentele. Cred că momentele de vârf ale unui an sunt doar două sau trei. Chiar dacă știu că am realizat, de exemplu, 20 de lucruri în anul respectiv, restul acțiunilor reprezintă niște antrenamente bune menite să mă pregătească pentru vârfurile acestea două, trei. Antrenamentele acestea decid dacă mă activez sau nu în momentele importante pe care viața mi le pune în timeline.
Îmi plac ideile și mesajele, pentru că ele trec dincolo de timp. Îmi place Dua Lipa. Îmi place laptele. Îmi place imnul de la Champions League. Pot să continui câteva pagini bune cu asta.
Sunt obsedat de a înțelege cum funcționează imaginația.
Îmi place procesul prin care extragi o idee din imaginație. Dacă ajung să adun o echipă de tineri care cred în ideea respectivă și dacă, împreună, avem rezultate bune și dacă și dacă... Lucrurile acestea se întâmplă pentru că iubesc ideea respectivă. Iar momentul în care realizez acest lucru nu este atunci când ea aduce și rezultate, adică spre finalul procesului, ci este atunci când o scriu pentru prima dată pe o foaie de hârtie.
Cu ce te ocupi?
Sunt inițiator.
Mă ocup de cea mai simplă parte a unui proiect: sunt cel care face primul pas sau cel care anunță că a pornit un lucru. În general, la scurt timp după acest prim pas, spun că sunt parte din echipa care se ocupă de implementarea proiectului și asta e super! Am început Iubesc Studenția, Milenialii, European Heroes și gram.
În rest, mă ocup cu a îmi înțelege cât mai bine generația din care fac parte și caut să fac echipă și cu generația următoare.
Care este cea mai frumoasă amintire a ta cu GEYC?
Întâlnirile cu tinerii din Comunitatea GEYC aduc și amintiri frumoase. Sunt tineri cu un potențial extraordinar, bine ancorați în realitate, au argumente și soluții. E amuzant că petrecerile GEYC sunt mai degrabă “Petreceri cu idei”, la care poți lăsa muzica în fundal pentru a aduce în prim-plan o idee sau un subiect de dezbătut.
Ce schimbare ai vrea să vezi în România în următorii 5 ani?
Mă aștept ca o parte semnificativă a generației noastre să înțeleagă că schimbarea nu vine de la alții sau de la tinerii care au ales să creeze lucruri în alte contexte. De exemplu, schimbarea nu vine neapărat de la tinerii care sunt așteptați să se întoarcă de la studii din străinătate. Chestiunea aceasta se numește “așteptare” și acest tip de așteptare apare menționat cu peste 200 de ani în urmă în istoria noastră. Îmi doresc ca tinerii să-și asume responsabilitatea de a schimba un lucru și să nu mai aștepte să apară cineva care să-i împingă de la spate sau să câștige Halep următorul Slam sau să cadă vreun meteorit. Mă aștept la acțiune.
Suntem ca o echipă de ciclism care acum sparge tot vântul din față, pentru ca generația următoare să fie o generație de sprinteri. Suntem pe un traseu de cățărare angrenați într-o competiție care se desfășoară pe mai multe etape. Ăsta da #provocarenebună!
Cum putem contribui cu toții la această schimbare?
Vă rog să adăugați domeniului în care activați următoarea propoziție: “există o lipsă unei viziuni, a unei strategii și a unor obiective pe termen mediu și lung”. Cred că e momentul să nu mai ardem etapele de dezvoltare și să avem răbdare cu noi, cu ideile noastre și planurile noastre. O strategie bună nu se obține din suma unor încercări sau din proiectele începute și neterminate, ci apare mai degrabă din niște “antrenamente” susținute pe o perioadă lungă de timp. Antrenamente din care tu ai învățat că e mai bine să înțelegi în profunzime contextul în care vrei să introduci o idee împrumutată din altă țară, pentru că formele fără fond au fost și sunt un brand românesc („Teorii ale formelor fără fond”, Constantin Schifirneț – te invit să citești această carte); antrenamente din care tu ai să înțelegi de ce nu este sănătos să ajungi lider, manager, coach, influencer, mafalda peste noapte – lucru care e posibil să te scutească și de niște ședințe de psihoterapie; antrenamente prin care să-ți amintești, etapă cu etapă, că ești în perioada de formare. Să știți că sunt șanse bune ca Vincent van Gogh să-și fi tăiat urechea după prima întâlnire cu un coach care avea doar 22 de ani.
Recomandă-ne o carte:
„OPEN” – autobiografia lui Andre Agassi. Este o carte care o să te facă să înțelegi de ce antrenamentele despre care tot vorbesc sunt importante plus alte câteva chestiuni interesante pe care te las să le descoperi.
Recomandă-ne un TED Talk:
Itay Talgam: Lead like the great conductors
Ceva ce vrei să transmiți Comunității GEYC:
Haideți să schimbăm titlurile știrilor despre noi.