Asociația GEYC (Group of the European Youth for Change) a transmis propunerile sale oficiale în cadrul consultării publice pentru Strategia Națională a Culturii 2027–2034. În calitate de organizație cu statut consultativ special pe lângă UN ECOSOC, Head of Network pentru Fundația Anna Lindh în România și partener în promovarea patrimoniului european, susținem integrarea activă a tinerilor în cultura românească — nu doar ca public spectator, ci ca co-creatori, lideri și promotori civici.
Iată sinteza celor 7 direcții strategice pe care le-am propus Ministerului Culturii pentru a accelera modernizarea, digitalizarea și incluziunea în domeniul cultural:
1. Diplomație culturală conectată la rețelele internaționale
Propunere: Recunoașterea explicită a rețelelor culturale internaționale existente — precum Rețeaua Fundației Anna Lindh și rețeaua siturilor cu Marcă a Patrimoniului European (European Heritage Label - EHL) — ca platforme strategice de cooperare între Ministerul Culturii, MAE, ICR și societatea civilă.
De ce este important? Rețelele internaționale deja active oferă canale directe pentru dialog intercultural și diplomație participativă, optimizând resursele publice.
2. Tinerii, Ambasadori Culturali prin programe europene
Propunere: Operaționalizarea rețelei de „Ambasadori Culturali ai Tineretului” prin conectarea acesteia cu turismul cultural durabil și oportunitățile oferite de Erasmus+.
De ce este important? Schimburile internaționale și proiectele de voluntariat transformă tinerii în promotori activi ai patrimoniului local și regional, generând valoare adăugată economică și coeziune socială.
3. Educație digitală, IA etică și lupta împotriva dezinformării
Propunere: Crearea de parteneriate între instituțiile de cultură (biblioteci, muzee) și ONG-uri pentru ateliere de cetățenie digitală și alfabetizare media/IA. Propunem sprijinirea la nivel național a campaniei European Digital Citizenship Education Week (EDCEWeek) și valorificarea resurselor dezvoltate prin Rețeaua Europeană PRISMA.
De ce este important? Adopția rapidă a inteligenței artificiale necesită instrumente agile de alfabetizare media, pe care ONG-urile le au deja testate și validate la nivel european.
4. Marketplace digital pentru spații culturale și hub-uri de tineret
Propunere: Implicarea autorităților locale în cartografierea spațiilor publice neutilizate și crearea unei platforme deschise de tip marketplace (matching digital) care să conecteze aceste spații cu ONG-urile de tineret și creatorii independenți.
De ce este important? Reduce birocrația și oferă o soluție transparentă și rapidă la lipsa de spații accesibile pentru inițiativele culturale comunitare.
5. Recunoașterea competențelor dobândite prin Erasmus+ și ESC
Propunere: Validarea formală pe piața muncii culturale a competențelor transversale și de management obținute de tineri prin Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate (folosind Youthpass), precum și crearea de programe de incubare (fast-track) pentru tinerii profesioniști din sectoarele creative (pornind de la bunele practici ale proiectului ACT4EU).
De ce este important? Previne precaritatea profesională și permite instituțiilor culturale să absoarbă tineri bine pregătiți, cu experiență practică internațională.
6. Sinergie între cultură, drepturile omului și combaterea discursului de ură
Propunere: Alinierea Strategiei Naționale a Culturii cu strategiile naționale de prevenire și combatere a discursului de ură, xenofobiei și radicalizării, prin finanțarea proiectelor culturale și de educație nonformală dedicate incluziunii și toleranței.
De ce este important? Proiectele culturale adresate tinerilor sunt o primă linie de intervenție eficientă împotriva dezinformării și urii online.
7. Spații culturale verzi și sustenabile: Apă potabilă gratuită pentru toți
Propunere: Introducerea unui standard obligatoriu de sustenabilitate în instituțiile culturale publice prin asigurarea accesului gratuit la apă potabilă (cișmele/dozatoare), în linie cu inițiativa europeană Water4EU.
De ce este important? Este o măsură concretă de incluziune, sănătate publică și reducere a consumului de plastic de unică folosință în spațiile culturale.
Prin aceste măsuri, GEYC își reafirmă angajamentul de a sprijini modernizarea sectorului cultural și de a aduce competențele, energia și viziunea internațională a tinerilor în centrul politicilor publice din România.