În perioada 29 noiembrie - 7 decembrie am fost unul dintre cei patru GEYC-uleți care a luat parte la un training course – Entrepreneurship Education for Cultural Tourism. Acesta a avut loc în localitatea Terranova da Sibari, Italia. Pot spune că sunt tare norocoasă să vorbesc acum la timpul trecut și să spun că am fost acolo, căci am aflat că am zbor cu o oră și jumătate înainte de îmbarcare. Nu, nu e o greșeală. Compania aeriană m-a anunțat cu o oră și jumătate înainte de îmbarcare că mi-a modificat biletul de avion.
Așadar, după o mare zăpăceală, am reușit să ajung cu bine în Terranova, provincia Cosenza, unde m-am întâlnit cu cei trei colegi ai mei din România (Ana. Sergiu și Alexandra). La această mobilitate au mai participat un grup din Danemarca (Christian, Mazdak și David), unul din Spania (Francesco, Debora) și unul din Italia (Liberale, ferdinando, Antonio, Alessandra).
Pot spune că am locuit mai bine de o săptămână într-o regiune minunată, înzestrată cu un relief impresionant și cu frumuseți naturale. Regiunea a fost aleasă numai bine pentru ceea ce urma să învățăm timp de o săptămână. Să explic de ce:
Pe lângă activitățile de grup pe care le-am avut pe tema antreprenoritului, programul a inclus o vizită la o fabrică de ulei de măsline. Am avut, astfel, șansa de a experimenta practic ideea de antreprenoriat și ce presupune. Ni s-a prezentat întregul proces de la măsline la ulei și am putut afla caracteristici ale unui bun ulei, am gustat și ne-am putut satisfăcut orice curiozitate legată de acest domeniu.
De asemenea, am avut parte de experiențe asemănătoare pe tema antreprenoritului în domeniul vinului și al mierii. Practic reprezentanții unor companii prestigioase în regiunea Cosenza au stat la dispoziția noastră și am putut afla orice despre cele două industrii și am apreciat foarte mult că vorbeau din experiență proprie și că iubesc ceea ce fac. Până la urmă, acestea sunt principii ale antreprenoriatului. Să mai povestesc despre momentul degustării? Erau doar șapte borcane cu miere „de testat” și eu mă aflam acolo în mijlocul lor, uitând că ai mei colegi stăteau la coadă Măcar le-am putut confirma cât de bună este mierea și le-am și sugerat ce să aleagă. Dar nu asta ar trebui să fie satisfacția producătorului?!
Ca în orice training ce are loc în afara țării și nu numai, am avut parte și de vizite culturale. Cea mai impresionantă pentru mine a fost cea la Muzeul Codex-ului, mai exact Rossano Calabro Codex Purpureus Rossanensis. Practic, am vizitat muzeul care găzduiește una dintre cele mai vechi evanghelii din lume, capodoperă a artei bizantine. Am aflat acolo că există doar cinci exemplare în lume, dintre care unul este cel din Rossano, Italia. Codex-ul are 188 pagini de pergament, conținând Evangheliile lui Matei și aproape întreaga Evanghelie a lui Marcu, dintre care numai versetele 14-22 lipsesc, iar calitatea paginilor încă se păstrează, am putut admira astfel întreaga lucrare.
Am apreciat foarte mult faptul că ghidul vorbea foarte bine limba engleză și că vizitase mai multe state din Europa de Est și astfel a făcut o serie de corelații în ceea ce privește creștinismul în lume și în speță în Europa, deci s-a adaptat când a auzit că o parte dintre noi venim din România. Ba chiar vizitase Sibiul și ne-a vorbit la sfârșit că este impresionat de frumusețea orașului și dorește să mai vadă și alte zone din România.
Toată săptămâna mi-am exersat „talentul la italiană” vorbind cu localnicii când am avut ocazia, căci voiam să aflu cât mai multe despre stilul lor de viață și să îmi formez o opinie despre cum se întâmplă lucrurile în această regiune a Italiei. Toate acestea și pentru că una dintre ariile principale ale acestui training course a fost turismul cultural.
Mai are rost să spun că am mâncat multă, dar foarte multă pizza, dar și paste și o varietate de brânzeturi zilnic? Ah, deliciul culinar al multor seri a fost pizza cu nutella! Deci, mâncare bună (și multă), oameni frumoși, impresii valoaroase, multă voie bună și peisaje magnifice! Acum pot spune că iubesc și mai mult Italia!