sâmbătă, 4 noiembrie 2017

Un mois en Roumanie: mon expérience/ O lună în România: experiența mea

Vizita Lamiei se apropie de final, iar poveștile din România se înmulțesc pe zi ce trece. Iată o mică parte din trăirile voluntarului nostru din Tunisia! (restul le veți afla la Seara Tunisiană organizată miercuri, 8 noiembrie, ora 19:00)

FR:

Aujourd’hui je suis à a la Roumanie, après 21 jours de mon arrivée à ce pays, je ne peux que parler de mon expérience. Une expérience dans un beau pays avec une civilisation et une histoire riches. J’ai visité quelques pays à savoir chaque ville me parait différente des autres. Par exemple à Bucarest, la capitale de la Roumanie, c’est presque comme chez nous au Tunis, les gens travaillent beaucoup et chaque membre de la famille travaille pour pouvoir satisfaire ses besoins. Dans les autres villes, j’ai l’impression que les gens n’ont pas un rythme de vie trop accéléré et les gens y sont très bons : quand je leur demande une information, il essaye de toute manière de me répondre même avec les mimes parce que la majorité parle le roumain ou l’anglais. Mais, je n’hésite pas de demander l’aide des piétons dans la rue. Et lorsque je demande d’une personne de m’indiquer un endroit, il prend son portable pour me montrer le chemin grâce à « Google maps ». Personnellement, je ne sais pas comment utiliser « Google maps » et je n’ai pas beaucoup de confiance dans ce genre d’applications mais j’ai une grande confiance dans les informations fournies par ces gens.



Les Roumains sont comme les Tunisiens, accueillants et souriants, ils sont attachés à leurs traditions. A chaque fois, j’entre dans les restaurants et je trouve les gens portant des habits traditionnels. L’architecture dans les maisons roumaines est à la fois traditionnelle et moderne. Ils ont essayé de moderniser et de garder à la fois la touche traditionnelle. Après avoir visité les palais à Sinaia j’étais impressionné par le fait de garder une touche traditionnelle et d’attirer les touristes par les histoires des rois, c’est très bien de vivre l’histoire dans le milieu dans lequel les évènements ont été passés. C’est un pays avec beaucoup de propreté et des couleurs naturelles, c’est ce que j’ai beaucoup aimé. Avec les paysages roumains, l’Etat essaye de décorer le pays parce que les parcs sont partout où tu peux respirer l’air frais et méditer et j’espère qu’un jour il y aura dans nos rues en Tunisie des parcs et de belles vues.

Tout est beau dans ce pays mais je n’ai jamais cru que malgré les libertés affirmées à la Roumanie, la famille reste encore conservatrice et garde leurs traditions. Le père et la mère sont la base de la famille et le jeune vit avec ses parents jusqu’à ce qu’il se marie ou qu’il entre à l’université. 

La cuisine se distingue d’une maison à une autre mais ils partagent tous la touche de la cuisine roumaine. Et comme chaque famille tunisienne, la famille roumaine accueille chaleureusement l’invité en lui préparant les meilleurs plats. Et ce qui est spécifique dans la cuisine roumaine c’est le fait de beaucoup utiliser les légumes.

Tous les détails à la Roumanie je les ai appréciés, mais ce que m’a plu énormément c’est la famille qui m’accueille dès le premier jour à l’aéroport avec leurs sourires. Lorsqu’on est arrivé à la maison, tous les repas délicieux sont préparés. Ils me disent que je dois être à l’aise chez eux, et lorsque je leur dit merci, ils me répondent c’est avec plaisir. Et j’ai jamais senti que je suis seule, à propos je les remercie énormément. Cette expérience ne m’est pas offerte par hasard, j’ai essayé de la vivre et d’apprendre beaucoup de choses. 



J’ai choisi de vivre l’expérience avec l’un des associations roumaines à savoir GEYC c’est une association qui valorise les échanges des jeunes. C’est une association au service des jeunes roumains à travers l’échange des compétences, c’est notre but également dans notre association AVER. C’est une belle expérience, la plus marquante dans ma vie qui m’encourage de m’améliorer dans mon association. 



Ce que j’ai aimé aussi c’est le travail des étudiants dans l’organisation comme volontaire et le but c’est qu’ils apprennent de nouvelles choses tout en équilibrant entre les étudiants et le travail dans les sociétés civiles. Chaque personne est responsable de soi-même et répond à ses propres besoins. Et je confirme cette idée et je suis sure que je rentre à la Tunisie et je vais essayer d’enrichir mon expérience et j’ai plus de problèmes dans l’expression parce que la langue ne me devient plus un obstacle qui m’empêche de parler, je vais m’exprimer, l’essentiel c’est que mon message soit transmis. 

Malgré la différence des religions entre la Tunisie et la Roumanie je n’ai pas trouvé aucun problème comme musulmane et ils sont plus racistes les roumains, au contraire les gens me sourient toujours lorsqu’ils sentent que je ne suis pas roumaine, mon « hijab » ne me cause aucun problème car le but c’est d’apprendre. Je ne cherche pas la liberté parce que je suis libre dans mon pays et dans ma famille qui m’encourage de voyager pour découvrir. Cette expérience m’a appris beaucoup, je réussis à apprendre des choses sans m’éloigner de mes principes dans la vie. 

La différence entre les jeunes roumains et tunisiens c’est que le roumain a sa propre liberté dans sa vie, il vit comme il choisit de vivre mais nous les tunisiens généralement notre liberté reste dans le cadre de la religion, la famille et la société. Et c’est la famille qui guide les jeunes.



La Tunisie et La Roumanie pour moi ne sont pas différents. La belle Tunisie avec des espaces formidables avec 3000 ans de civilisation, la Tunisie que ses habitants gardent leurs coutumes et leurs traditions et la famille se rassemble dans l’Aid et les fêtes, la Tunisie c’est « l'Yasmin », la Tunisie « c’est Chechia », c’est « Sidi Boussid », c’est « Kssours ».

La Roumanie aussi est un beau pays avec beaucoup des civilisations, la Roumanie c’est les couleurs de la nature, c’est la culture moderne, c’est les traditions, c’est l’art et c’est la liberté. 


Je t’aime ma chère Tunisie, je t’aime la belle Roumanie!



RO:

În acest moment mă aflu în România. După 21 de zile de când am ajuns în această țară, nu pot să nu vorbesc despre experiența mea. O experiență într-o țară frumoasă, civilizată și o istorie bogată. Am vizitat mai multe locuri din țară pentru a descoperi că fiecare oraș mi se părea diferit de celelalte. De exemplu București, capitala României, este aproape la fel cu cea a noastră, din Tunisia: oamenii muncesc mult și fiecare membru al familiei muncește pentru a putea să-și satisfacă nevoile. 
În alte orașe, am avut impresia că oamenii nu au un ritm vieții foarte accelerat si sunt foarte buni: când le cer o informație, ei încearcă să-mi răspundă în orice modalitate, chiar și mimând deoarece majoritatea oamenilor vorbesc romană si engleză. Însă, nu ezitam să le cer ajutorul pietonilor de pe stradă. Și atunci când întrebam o persoană să-mi indice un anumit loc, ea îmi arăta drumul folosind „Google Maps”. Personal, nu stiu să folosesc „Google Maps” și nici nu am destulă încredere în acest tip de aplicatii, însă am o mare încredere în informațiile oferite de oameni.

Românii sunt precum tunisienii, primitori și zâmbitori, atașați de tradițiile lor. De fiecare dată când intram în restaurante observam că oamenii poartă haine tradiționale. Arhitectura caselor românești este tradițională și modernă. Ei au încercat să modernizeze și să păstreze în același timp o notă tradițională a acesteia. După ce am vizitat castelul din Sinaia, eram impresionată de faptul că au menținut nota tradițională si ca atrag turiștii prin intermendiul istoriei regilor. Este foarte interesant să trăiesti istoria intr-un mediu în care s-au petrecut aceste evenimente. Este o țară curată si bogată în culori naturale, ceea ce mi-a plăcut foarte mult. Legat de peisajele românești, statul încearcă „decoreze” țara deoarece parcurile sunt peste tot, loc în care poți respira aer proaspăt și poți medita. Sper ca într-o zi să existe aceste parcuri si priveliși frumoase să existe si pe străzile din Tunisia.
Toate lucrurile sunt frumoase în această țară, însă nu am crezut niciodată că în ciuda libertății afirmate în România, familia a rămas conservatoare și-și păstrează tradițiile. Tatăl și mama reprezintă baza familiei, iar tinerii trăiesc cu părinții lor până în momentul în care se căsătoresc sau merg la facultate.

Gastronomia este diferită de la o casă la alta, însă ei păstrează tradiționalul românesc. Precum fiecare familie tunisiana, familiile românești primesc călduros fiecare invitat, făcându-i cele mai bune preparate. Ceea ce este specific în gastronomia românească este folosirea din abundență a legumelor.
Am apreciat toate detaliile legate de România, însă ceea ce mi-a plăcut enorm a fost familia care m-a întâmpinat cu zâmbetele lor încă din prima zi, la aeroport. Când am ajuns acasă, mi-au preparat tot felul de mâncaruri delicioase. Ei mi-au spus că trebuie să mă simt ca acasă , eu le-am mulțumit, iar ei mi-au raspuns că plăcerea a fost de partea lor. Niciodată nu m-am simțit singură și cu ocazia aceasta țin să le mulțumesc enorm. Această experiență nu mi-a fost oferită prin întâmplare, am încercat să trăiesc si să învăț multe lucruri.

Am ales să trăiesc experiența cu una dintre asociațiile românești, mai exact GEYC, o organizație care valorizează schimburile de experiență între tineri. Este o asociație destinată tinerilor români ce urmărește printre altele și schimbul de competențe, acesta fiind și scopul organizației noastre, AVER. Este o experiență frumoasă, cea mai marcantă din viața mea, care mă încurajeaza să cresc in cadrul asociației mele. Ceea ce mi-a plăcut a fost și munca depusă de studenții care fac parte din organizație în calitate de voluntari , scopul lor fiind de a învăța lucruri noi echilibrând studiul cu munca în societăți civile. Fiecare persoană este responsabila de ceea ce face și răspunde la propriile sale nevoi . Și confirm această idee și sunt sigură că odată cu întoarcerea mea în Tunisia voi încerca să împărtășesc experiența mea. Nu am avut multe probleme de exprimare deoarece limba nu mai devine un obstacol care să mă împiedice să vorbesc, m-am exprimat , căci esențialul mesajului meu a fost transmis.

În ciuda diferenței de religie între Tunisia si România, nu am întâmpinat nicio problemă ca musulman ,românii nefiind rasiști, dimpotrivă oamenii mi-au zâmbit mereu, chiar dacă au observat că nu sunt româncă, hijab-ul meu nu mi-a cauzat nicio problemă, căci scopul a fost de a învăța. Nu caut libertatea pentru că sunt liberă în țara mea și în familia mea care mă încurajează să călătoresc pentru a descoperi. Aceasta experiență m-a învățat multe, am reușit să învăț lucruri fără a mă abate de la principiile mele de viață.

Diferența dintre tinerii români si cei tunisieni este că românii au propria lor libertate în viața lor, trăiesc după bunul plac, însă în general, libertatea noastră, a tunisienilor rămâne în cadrul religiei, familiei si al societății. Familia este cea care ghideaza tinerii.

Tunisia și România pentru mine nu sunt diferite. Frumoasa Tunisie cu locurile ei formidabile, cu 3000 de ani de civilizație, locul în care locuitorii păstrează porturile și tradițiile, unde familia se reunește atât la nevoie, cât și la festivități ... Tunisia este „Yasmin”, „Chechia”, „Sidi Boussid”, „Kssours”.
România este, de asemenea, o țară frumoasă cu mulți oameni civilizați. Ea reprezintă culorile naturii, cultura modernă, tradițiile; România este artă și libertate.


Te iubesc draga mea Tunisie, te iubesc frumoasă Românie!




Află povestea întreagă chiar de la Lamia în persoană. Alătură-te echipei GEYC și participă la Seara Culturală Tunisiană organizată pe data de 8 noiembrie alături de Ambasada Tunisiei în România și Agence Universitaire de la Francophonie. Click aici pentru mai multe detalii și înscrieri!

comments powered by Disqus