miercuri, 22 noiembrie 2017

TC - "Inclusive Europe", Vilnius, Lituania

Pe data de 3 septembrie ne-am îmbarcat cu entuziasm în avionul ce ne va duce în îndepărtatul Vilnius, fiind curioşi şi nerăbdători să descoperim ce va urma. Prima zi petrecută în capitala Lituaniei a reprezentat o oportunitate de a vizita cele mai importante obiective şi de a ne familiariza cu oraşul, întrucât am participat într-un trasure hunt intercultural.



Proiectul “Inclusive Europe”, compus dintr-un training course în Lituania şi o vizită de studiu în Armenia, viza problemele şi realitatea dură cu care se confruntă la momentul actual imigranţii. Astfel, în partea de training course am avut ocazia ca pe parcursul a 7 zile să ne conturăm o imagine mult mai clară asupra acestui fenomen, dar şi să ne punem în locul persoanelor ce sunt nevoite să îşi părăsească familiile şi locul de origine, căutând azil în alte ţări. Momentul cu cel mai puternic impact l-a avut prezentarea unui documentar intitulat “Go back to where you came from”, în care am descoperit adevăratele aventuri şi greutăţi prin care migranţii trec în vederea căutării unei vieţi mai bune. 



Cu toate acestea, nu au lipsit nici energizerele, seara interculturală (unde produsele româneşti au fost o adevărată atracţie) sau vizitele culturale, ba chiar într-una din zile am avut plăcerea de face o excursie către castelul Trakai şi de a gusta bucate tradiţionale lituaniene.



Ulterior acestei experienţe, în perioada 15-22 octombrie a avut loc vizita de studiu din Armenia, mai exact în Yerevan. De această dată, am avut ocazia de a intra în contact atât cu oameni care lucrează în mod direct cu refugiaţii (în special cei din Siria), cât şi cu persoane cu statut de refugiat. Am fost plăcut surprinşi de optimsmul şi deschiderea acestora, fiecare vizită de studiu fiind o adevărată experienţă în sine. 



Ne-am putut bucura de frumuseţea culturală a Armeniei în special în timpul excursiilor organizate la templul Garni şi la mănăstirea Gehard, participând, de asemenea şi la o masă tradiţională armenească în cadrul unei familii localnice. 



Considerăm că această experienţă a fost necesară atât în realizarea evenimentelor sociale ce au loc în fiecare zi în jurul nostru, a importanţei şi gravităţii acestora, dar şi a necesităţii de a privi într-un mod mai deschis persoanele refugiate, lăsând cu totul la o parte prejudecăţile şi preconcepţiile. Pentru noi a reprezentat mai mult decât un proiect, ci o experienţă de viaţă şi considerăm că orice persoană, indiferent de vârstă, ar trebui să o trăiască. 

Adina Laura Puran
Mihai Georgian Cibia


comments powered by Disqus